Tacerea este arareori rupta. Putini copii sau adolescenti ii spun unui parinte, unui prieten sau profesor despre abuz. Acesta ramane un secret intunecat timp de ani de zile, daca nu pentru totdeauna. Evenimentul abuziv poate sa se intample o singura data sau sa continue timp de ani de zile. Tacerea si supunerea continua intensifica hotararea victimei de a-si ucide orice sentiment si de a gasi o modalitate de a indura, de a supravietui asaltului asupra trupului si sufletului ei. Ambivalenta fluctueaza intre furie si incercarea ocazionala a placerii, pana cand razboiul interior va rani inima intr-o asemenea masura, incat pur si simplu renunta sa mai lupte. De obicei, in punctul acesta, abuzul s-a incheiat sau victima s-a mutat de acasa. Fuga de batalia interioara sau exterioara este singura usurare care pare posibila pentru sufletul deja devastat.

Refugierea intr-o viata si intr-o lume noua presupune o identitate noua, un istoric nou si ingropara trecutului teribil. Adesea, victimele intretin o imagine fictiva de trecut linistit si fericit, pana cand aceasta devine adevarata pentru mintea lor. Iluzia unui camin bun si a unor parinti iubitori satisface curiozitatea celor din jur si reduce la tacere durerea invalidanta a trecutului. furia si placerea sunt adanc ingropate in suflet, fara urma si fara sansa de a suferi. Efectele vatamarii continua insa sa-si croiasca drum prin personalitatea umana. Suvoiul neputintei, al tradarii si al ambivalentei continua sa alimenteze fluviul furiei, care a fost tinut in frau de barajul negarii. In multe cazuri, barajul este la fel de eficace in stavilirea apelor ca un ciur; furia se revarsa in torente. In alte cazuri, furia este stavilita de bariere rigide de ciment, producand resurse enorme de energie pentru familie, munca si slujire. Energia este insa patata de o furie de-abia ascunsa sub straturi de dispret de sine. Eficienta victimei in lume nu se compara cu puterea pe care Duhul lui Dumnezeu ar putea-o produce daca inima ar fi a Lui.

Daca se petrece schimbarea, suvoaiele care alimenteaza apele involburate trebuie descoperite, intelese si, in cele din urma, cursul lor trebuie schimbat.

*Fragment din cartea “O inima ranita” de Dan Allender